Cu cât va creşte nivelul mărilor şi oceanelor, ca urmare a topirii masive a calotei glaciare

Calota glaciară a Groenlandei a pierdut deja peste 9 trilioane de tone de gheaţă în ultimii 100 de ani, potrivit oamenilor de ştiinţă. Veştile nu sunt îmbucurătoare, întrucât temperaturile tot mai ridicate provoacă creşterea continuă a cantităţii de gheaţă topită. NASA estimează că Groenlanda pierde în jur de 287 miliarde de tone de gheaţă anual, în mare parte din cauza topirii cauzate de încălzirea globală. 

Oamenii de ştiinţă sunt îngrijoraţi de faptul că apa rezultată din topirea calotei glaciare va conduce la creşterea nivelului apei din mări şi oceane. Studiul lor s-a concentrat asupra unei părţi componente a calotei glaciare, numită „firn”, care are tocmai rolul de a stoca parte din apa în exces, înainte ca aceasta să ajungă în ocean. Este un proces esenţial care ajută la menţinerea în cote normale a nivelului mării. 

• Hackerii nord-coreeni, responsabili pentru 61% dintre furturile de criptomonede din 2024
• O tonă de petarde, găsită de polițiști în locuința unui bucureștean

Până de curând, mare parte din oamenii de ştiinţă considerau că acest strat este suficient de rezistent pentru a stoca acele cantităţi de apă topită, însă noile descoperiri arată că lucrurile nu mai stau deloc aşa. După mai multe cercetări la faţa locului, oamenii de ştiinţă au arătat că noile straturi dense de gheaţă care se formează în apropierea stratului „firn” îngreunează procesul de stocare a apei în exces şi, drept urmare. aceasta ajunge în mări şi oaceane, conducând la creşterea nivelului acestora. 

Schimbările care au survenit în cazul acestui strat extrem de important al calotei glaciare sunt considerare ireversibile, atât timp cât în Groenlanda nu vor fi înregistrate căderi masive de zăpadă care să conducă la noi acumulări solide de gheaţă în această zonă. Oricum, acest proces ar putea dura zeci de ani şi cum clima este în continuu proces de încălzire, acest lucru este aproape imposibil. 

Studiul a fost realizat în vestul Groenlandei între 2009 şi 2015. Oamenii de ştiinţă au analizat stratul „firn” de acolo, dorind să vadă dacă acesta a fost sau nu afectat de verile deosebit de calde care au condus la topirea excesivă a gheţii între 2010 şi 2012. 

Sursa: Gândul